top of page

Colesterolul alimentar si bolile cardiovasculare

În prezent un rol important în bolile cardiovasculare îl are factorul genetic, dar corelatia dintre ateroscleroză si colesterolul rămâne încă de mare actualitate.

Într-adevăr, numeroase studii epidemiologice, clinice şi terapeutice au permis punerea în evidenţă a rolul lipidelor alimentare în explicarea incidenţei bolilor cardiovasculare într-o populaţie dată.

Problema este complexă, întrucât în prezent se cunoaşte relaţia colesterol-trigliceride plasmatice, colesterol- acizi graşi saturaşi, colesterol-acizi graşi mono- şi polinesaturaţi. Se ştie în plus, de exemplu, că nu toţi acizii graşi saturaţi au acelaşi efect asupra colesterolului LDL şi a colesterolului HDL. Acizii lauric, miristic şi palmitic sunt cei mai hipercolesteroleminaţi, în timp ce acidul stearic nu are efect.

Efectul colesterolului alimentar asupra colesterolului LDL este variabil, întrucât numai unele persoane prezintă o creştere a colesterolului LDL odată cu creşterea colesterolului alimentar. În plus, efectul colesterolului alimentar este mai important dacă aportul de acizi graşi saturaţi este simultan crescut ori dacă persoanele au deja hipercolesterolemie.

De remarcat că înlocuirea izocalorică a grăsimilor saturate prin grăsimi polinesaturate (echivalent a 5% din aportul zilnic) conduce la o scădere a colesterolemiei cu 0,13 mmol/l şi a colesterolului LDL cu 0,11 mmol/l. Scăderea colesterolului alimentar cu 200 mg conduce la o scădere suplimentară a colesterolemiei total cu 0,13 mmol/l şi a colesterolului LDL cu 0,10 mmol/l.

În ultimii ani se vorbeşte tot mai mult de rolul aterogenic al trigliceridelor plasmatice, ca factor independent de risc cardiovascular. Acest lucru este important nu numai pentru persoanele diabetice, dar şi pentru persoanele obeze sau chiar normoponderale.


20 views0 comments

Recent Posts

See All
bottom of page